China dupa H.G. Wells

China a devenit în 2009 cea mai mare piaţă auto din lume, depăşind Statele Unite – Mediafax

Vânzările de autovehicule au atins 13,6 milioane de unităţi în 2009 în China, potrivit datelor anunţate luni de Asociaţia Chineză a Producătorilor de Automobile, cu mult peste nivelul de 10,4 milioane de maşini vândute în Statele Unite, unde piaţa auto a atins minimul ultimilor 27 de ani.
Deşi statistica din China include şi autocamioanele grele, în timp ce cea din SUA cuprinde doar autoturismele pentru pasageri şi vehiculele comerciale uşoare, piaţa chineză rămâne deasupra celei americane cu peste două milioane de unităţi chiar şi după eliminarea camioanelor.

Am in minte imaginea strazilor din Beijing inundate de mii si mii de biciclete. Nu reusesc sa-mi imaginez aceleasi strazi pline de masini. Si totusi…

In orice societate, automobilul e un indice real al nivelurilor de trai si civilizatie. Doar ca bunastarea si civilizatia Chinei e concentrata in jurul metropolelor din nord, in vreme ce sudul abia subzista, in semisalbaticie (cel putin raportat la standardele din nord). Adevarat e si faptul ca e usor nedrept sa compari o piata americana cu cateva sute de milioane de locuitori cu piata chineza, din care face parte un sfert din populatia planetei.

Stirea e insa relevanta dintr-un punct de vedere: China creste economic si e de neoprit! Nici criza si nici sistemul politic bizar in care functioneaza industria chineza n-au putut stavili explozia economica. „Lumea va apartine rasei galbene!”, spun profetii mai noi, bazandu-se mai degraba pe aritmetica decat pe viziunea de ansamblu a fenomenului. Asa de simplu o fi?

In „Masina Timpului”, H.G. Wells imagineaza doua lumi: cei „de deasupra”, de pe pamant, indivizi guvernati de un hedonism dus la perfectiune si care au ca unica sarcina reproducerea; si cei din subteran, albiciosi si canibali, care muncesc pe masinarii bizare pentru a asigura subzistenta celor „de sus”, dar asta doar pentru a se hrani cu ei.

Revenind la China, oare nu observa nimeni ca marii performeri industriali ai secolului XX se indreapta hotarat catre o economie bazata pe servicii si ceva agricultura, in detrimentul productiei industriale? In schimb, China tinde sa devina zona industriala a lumii, locul unde toate marile si multinationalele concerne industriale vin sa deschida fabrici la cheie, incurajati de mana de lucru ieftina si taxele infime.

Departe de mine gandul de a-i acuza pe chinezi de viitoare intentii canibale. Dar ingineria sociala imi pare perfecta. Cum faci sa tii in frau o populatie atat de numeroasa, a carei crestere guvernul nu a putut-o opri nici sub amenintarea pedepsei capitale? Cum controlezi reflexul de revolta sociala declansat de saracie? Simplu: ii pui pe acei oameni sa lucreze pentru tine. Sa-ti faca electronice si electrocasnice, pantofi, haine, jucarii – cam tot ce ai nevoie. Si le dai inapoi suficient cat sa aiba in continuare nevoie de tine, fara a te uri prea tare.

Pun pariu ca Washingtonul a gandit lucrurile astfel imediat dupa al doilea razboi mondial, cand -chiar si fara a trage macar un glonte pe pamantul propriu- Statele Unite au inteles ca izolarea geografica naturala in care se aflau nu era suficienta pentru a le asigura securitatea.
Dovada este ceea ce s-a intamplat cu Uniunea Sovietica – unde americanii nu si-au putut exercita influenta datorita izolarii ideologice a blocului din Rasarit. Sahul global cu rachete balistice a dus omenirea pe muchie de cutit, iar securitatea americanilor era un lucru la fel de real ca bancnota de 2 dolari.

Prin urmare, revenind la chinezii nostri, eu unul nu cad pe spate in fata „modelului economic de succes chinez”. La fel cum nu imi doresc ca Romania sa se umple iarasi de furnale. Scenariul optimist la care ma gandesc presupune o Europa construita dupa un model hibrid suedezo-elevetian: sistem bancar forte, o eco-industrie usoara, multi agenti economici furnizori de servicii, agricultura intensiva – toate acestea furnizand banii necesari pentru o protectie sociala de tip suedez, pentru proiecte ecologice, pentru proiecte culturale sau, intr-un cuvant, pentru bunastarea pe care ne-o promitea in carti comunismul.

In timpul asta, tari precum China (poate si India) vor trudi fericite pentru „micile” si indispensabilele noastre nevoi lumesti rezultate din productia industriala care „e prost platita, dar macar e intens poluanta”.

Stiu ca e cinic, dar asa-i si istoria.

PS: De ce China si nu India? Simplu, chinezii sunt o natie cu puternice insticte defensive, mai predispusi a fi obedienti decat dominatori. Dovada e chiar monumentul acestei natii: Marele Zid Chinezesc a fost un imens efort defensiv, menita sa apere si sa conserve o stare de fapt. Europenii, in schimb, au inventat masinariile si Revolutia Industriala.

Anunțuri
China dupa H.G. Wells

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s