O solutie personala la „problema rromilor”

Ne mancam ficatii, ne plangem in pumni cum ne strica rromii bunatate de profil etnic romanesc. Cum in loc sa ne vada „Octzidentu'” „ospitalieri si blajini”, ne vede drept bestii criminale. Nu reiau argumentatia referitoare la idee de cetatean, o gasiti doua articole mai jos. Dar nici nu neg faptul ca, procentual vorbind, etnia rroma sta foarte rau la capitolul infractionalitate. Ca in Romania sunt mult mai multi rromi decat ne spune recensamantul – asta e o alta discutie. Procentul de infractionalitate ramane insa mult peste medie la rromi. Ce-i de facut?

Intai si intai, daca vrem cu adevarat sa rezolvam o problema, trebuie sa defenim o metoda de lucru eficienta si cu rezultate verificabile. Medicina spune, cu o logica imperativa: trateaza cauza si nu simptomele! Altfel spus: daca ne doare maseaua atunci tratam caria, si nu ne indopam cu analgezice pana ne trece.

Criminalitatea in randul rromilor are radacini adanci. Rromii au fost, pana nu demult, sclavi. Ne uitam peste Ocean si vedem ca americanii au aceeasi problema, cu o categorie a populatiei care, de asemenea, a trait in sclavie pana nu de mult: rata de criminalitate in randul populatiei de culoare este mult peste medie. E insa un teren mlastinos in care nu vreau sa ma aventurez deocamdata, dar promit sa ma documentez. 

Revenind la oile noastre… negre. Radacinile adanci si viciate presupun un tratament profund, „de adancime”. Cu alte cuvinte, nu cred ca rezolvam nimic daca ne ocupam exclusiv de simptome – chiar daca, printr-o minune, autoritatile i-ar prinde si i-ar aresta pe toti infractorii rromi dintr-o lovitura, peste 5-10 ani le vor lua locul copiii lor. Cauza trebuie identificata si tratata. Si o mentiune: voi face referire in continuare exclusiv la partea extrem de saraca a populatiei rrome, majoritara in cadrul etniei. Exclud rromi integrati in societate, pe cei avuti prin cai mai mult sau mai putin legale, exclud cantaretii, instrumentistii s.a.m.d.

Pentru a intelege profunzimea problemei, va dau un exemplu simplu. In spiritul nativ al competitivitatii, incercam de mici sa fim „cei mai buni” la ceva. Sa dam cele mai multe goluri pe tapsan, sa avem cea mai tare masinuta cu telecomanda, cea mai frumoasa papusa sau cel mai tare catel. La rromi, criteriile sunt cu totul altele: cine a strans cei mai multi bani din cersit intr-o zi, cine a cel mai iscusit in extragerea din buzunar a portofelului etc. Va asigur ca stiu ce zic. Cunosc personal un copil de tigan care nu era primit seara acasa daca nu aducea o suma minima de bani din cersit. Nu va mai spun de copiii mutilati voluntar de parinti pentru a fi cersetori de succes. Nici de casatoriile la 12 ani.

Cauza fundamentala a problemei criminalitatii in randul etniei rrome este, in opinia mea, educatia. Lipsa ei, mai precis. Copiii rromi nu au tare genetice, ci doar ghinionul teribil de a deschide ochii intr-un univers fundamental diferit de al nostru. „Binele” si „raul” lor difera mult de ale noastre, prin urmare nu-i putem judeca, social vorbind, dupa aceleasi criterii dupa care judecam un om normal, integrat in societate. Sunt uimit de cat de putini oameni sunt capabili sa inteleaga un adevar atat de simplu.

Care-i solutia? Simplu. 

Exista legi in Europa si in Romania pentru protectia copilului. Exista legi care spun ca nu ai voie sa-ti trimiti copilul la munca, cu atat mai putin la cersit si furat. Exista legi care spun ca nu ai voie sa-ti tii copii dezbracati in strada, in noroaie, printre caine si gunoaie. Exista legi care dau dreptul copiilor la o minima scolarizare. 

Cu un mare nod in gat spun: pe baza acestor legi, copiii de rromi trebuie scosi din familiile lor si institutionalizati. Evident, trebuie facute investitii mari in orfelinate si mai ales in personal, dar beneficiile vor fi enorme. Acesti copii vor suferi ruptura de parinti, de frati si surori. Dar vor avea sansa de a trai o viata ca oameni in societate. Eu unul as fi de acord sa platesc acest pret.

Ceea ce se intampla acum in Italia sau Spania poate fi intors in favoarea noastra. Putem crea, in conditiile actuale, un curent de opinie favorabil masurilor amintite anterior, astfel incat sa Europa sa nu se opuna unor masuri care sunt, in mod cert, extreme. Totul e sa intelegem ca nu e vorba de a pedepsi o etnie, ci de a salva zeci de mii de copii si, implicit, viitorul acelei etnii.

Anunțuri
O solutie personala la „problema rromilor”

7 gânduri despre &8222;O solutie personala la „problema rromilor”&8221;

  1. Destul de complexa tema asta.. Insa consider ca pana la un punct ai dreptate, educatia copiilor care provin din aceste familii va fi cea care va rezolva o mare parte din aceste probleme. Institutionalizarea copiilor rromi mi se pare totusi o masura destul de dura si poate avea efecte adverse celor scontate. In fine, tema e destul de vasta, incat nu putem acoperi cum trebuie fiecare aspect implicat.

  2. Cristina Marica zice:

    „Solutia” pe care ne-o propuneti dumnevoastra, pentru rezolvarea problemelor specifice etniei rrome, mi-a starnit trairi contradictorii. Initial m-a apucat rasul, dar dupa cateva momente m-am intristat profund. Pareti a fi un om inteligent, caci ati identificat corect problemele si mi-ati creat impresia ca ca intelegeti cu adevarat fenomenul, dar „solutia personala” pe care ne-o propuneti este foarte departe de ceea ce inseamna umanitate si respect pentru drepturile copiilor. Institutionalizarea copiilor nu mai e demult o solutie. Putem sa construim cele mai moderne si luxoase case de copii si sa le servim la masa numai caviar, dar acesti copii vor fi privati de cel mai important lucru din viata oricarui copil, dragostea parintilor, a fratilor a bunicilor. Acestor copii le vom rapi familia. Va credeti cumva Dumnezeu? ..caci numai el are dreptul sa ia de langa noi pe cei dragi. Credeti-ma…exista solutii mult mai inteligente si cu adevarat viabile. Problema este incapacitatea noastra de a le pune in practica. Profesionalismul celor implicati, vointa de a actiona sunt ingredinte care ne cam lipsesc. Cu alte cuvinte…nu de solutii ducem lipsa, ci de capacitatea si dorinta de a le pune in practica.

  3. Cristina Marica zice:

    Alin (sper ca nu te superi ca iti spun pe nume, dar nu iti spun asa din lipsa de respect, ci dimpotriva, pentru ca apreciez foarte mult si imi sunt dragi oamenii inteligenti si preocupati de problemele lumii in care traim…si nu doar de ei insisi), nu pot sa las lucrurile asa…pentru ca m-ai acuzat ca ti-am demolat ideea si nu am pus nimic in loc. Ai dreptate si vreau sa ma revansez. Eu m-am speriat de „solutia personala” pe care ai lansat-o initial, pentru ca lasa sa se inteleaga ca doresti o institutionalizare in masa a acestor copii si chiar construirea de „orfelinate” special pentru ei. Asa cum ai nuantat in raspunsul pe care mi l-ai dat …este deja altceva. Institutionalizarea copiilor este perfect justificata si chiar obligatorie in cazul in care este pusa in pericol sanatatea sau dezvoltarea normala a copiilor in propria familie. Insa este vorba de cazuri izolate, nu poate fi vorba de o generalizare a acestor masuri extreme. Este stiut faptul ca rromii traiesc in comunitati inchise si sunt guvernati de anumite reguli si traditii care se transmit din generatie in generatie. Copiii romi nu cunoasc un alt mod de viata sau un alt sistem de valori.
    Situaţia economico-financiară precară a familiei (hrană insuficientă, lipsa îmbrăcămintei şi încălţămintei, condiţiile improprii de locuit), relaţiile conflictuale în familie, dezinteresul părinţilor faţă de educaţia copiilor (lipsa ajutorului la învăţătură, lipsa controlului asupra activităţilor copilului), exploatarea copiilor prin muncă, atragerea lor in practice antisociale si chiar infractionale, reprezintă tot atatea cauze care conduc, in mod inevitabil, la o structurare defectuoasa a personalitatii acestor copii, la esec scolar si comportamente deviante.
    Menţinerea acestor copii în aceasta stare de degradare socialã si moralã care le afecteazã dramatic copilãria şi le limiteazã sansele la o viaţă decentã, este inacceptabilă intr-o societate civilizata.
    Din punctual meu de vedere, solutia o reprezinta infiintarea de servicii sociale adaptate nevoilor acestei categorii de persoane, in fiecare comunitate de rromi. Si nu e greu!… Comunitatile de rromi sunt cunoscute foarte bine la nivelul intregii tari si ar fi destul de usor sa dezvoltam aceste servicii printr-un program guvernamental de finantare tintita. Nici n-ai idee cati bani se duc pe asa zise programe de incluziune a rromilor (de ani si ani)…ai simtit vreo schimbare in bine…ca eu vad ca e din ce in ce mai rau. Si stii de ce?…pentru ca programele astea sunt elaborate la birou de oameni care n-au lucrat niciodata direct cu aceasta categorie de persoane si, pur si simplu, nu sunt capabili sa gaseasca solutii optime, concrete, adaptate perfect nevoilor. Nu sunt capabili sa identifice riscurile unor astfel de proiecte si sa gaseasca solutii de rezolvare. De ani si ani urmaresc aceste programe si nici unele nu sunt cu adevarat viabile, pentru ca nu tin cont de realitatile societatii in care traim. Se finanteaza, de exermplu, infiintarea de servicii sociale. Iti dau bani sa contruiesti sau sa reabilitezi o cladire, sa o dotezi corespunzator, dar nu-ti dau bani sa faci formarea profesionala a personalului…pai omul sfinteste locul…stiti asta! Ce sa faci cu o cladire frumoasa daca n-ai oameni pregatiti corespunzator. Nu-ti mai spun ca, toate aceste agentii guvernamentale (fara numar in domeniul social…) au un rol pur decorativ. Stiati ca exista o agentie nationala pentru rromi?…dar si pentru copii,….alta pentru familie…alta pentru persoane cu handicap….alta pentru egalitate de sanse…etc.
    Macar aceasta formare profesionala continua (obligatorie…conform legii) ar trebui sa-i preocupe ….ca e prioritate 0, dupa parerea mea. Ar trebui se faca la nivel de tara un program de formare profesionla continua, care sa fie unitara si gratuita, pentru toti angajatii serviciilor sociale publice.
    E usor de facut, nici costurile nu ar fi prea mari si ar fi foarte eficienta, daca ar fi facuta cu cap. Nu stiu cum de nu-si dau seama acesti “mari specialisti” din agentiile guvernamentale, ca profesionalismul celor implicati in functionarea servicii sociale, care lucreaza direct cu persoanele defavorizate , reprezinta cheia succesului pentru orice proiect.
    O alta hiba a programelor guvernamentale este faptul ca pun conditii de mentinere in functiune a serviciului infiintat prin proiect pe o perioda de pana la 10 ani (mai recent), dar nu iau in calcul faptul ca autoritatile locale nu au puterea financiara sa sustina aceste servicii, care au costuri de functionare destul de mari.Acesta este si motivul pentru care foarte putine primarii se incumeta sa acceseze aceste fonduri. Urmarea o reprezinta deficitul major de servicii sociale primare (adica acele servicii sociale care asigura suport personelor aflate in situatii de dificultate, in comunitate, fara a scoate persoana din mediul familial…cu alte cuvinte acele servicii care previn institutionalizarea). Lipsa de profesionalism a personalului implicat in functionarea serviciilor sociale, precum si lipsa sustinerii financiare din partea statului pentru functionarea acestor servicii primare, reprezinta cauzele majore care determina ineficienta sistemului de servicii sociale, in special pe segmentul rromilor (unde problematica e foarte complexa).
    Daca vrei cateva exemple de servicii sociale care ar raspunde foarte bine nevoilor populatiei rrome…iata:
    – Copiii rromi ar trebui sa beneficieze de centre de zi, care sa isi propuna stimularea participării şcolare, atragerea copiilor în activităţi educative şi recreative de natură să favorizeze dezvoltarea armonioasă a personalităţii copiilor şi să le dezvolte ataşamentul faţă de valorile specifice unei societăţi civilizate. De asemnea, prin activităţi de consiliere, dar şi prin campanii de informare şi sensibilizare, se poate obtine o schimbare de atitudine în rândul părinţilor de etnie rromă, în special faţă de şcoală, dar şi în stilul educaţional practicat. Atragerea copiilor in aceste centre se poate face prin oferirea unei mese calde, acordarea de ajutoare materiale (haine, rechizite, etc.), organizarea unor activitati recreative attractive (vizionare de filme de desene animate pe ecran de proiectie mare, organizarea unor minipetreceri cu ocazia zilelor de nastere, organizarea de excurii, etc).
    – Varstnicii ar putea beneficia de servicii de ingrijire la domiciliu si cantine sociale. In acest fel nu ar mai fi nevoiti sa mearga la cersit.
    – Tinerii ar putea fi stimulati sa-si gaseasca o slujba, prin oferirea unor locuinte sociale cu chirii modice. Atribuirea acestor locuinte ar putea fi conditionata de respectarea unor conditii (loc de munca stabil, sa nu aiba cazier, sa aiba un anumit nivel de studii etc.).
    Daca sunt bine gandite, aceste servicii pot fi cu adevarat eficiente si , in timp, se poate ajunge la o crestere semnificativa a gradului de integrare sociala a populatiei de etnie rroma. Dar…OAMENII SFINTESC LOCUL….Avem nevoie de oameni pregatiti si MOTIVATI. Ti-am expus solutiile mele la modul cat mai simplist cu putinta, dar as putea sa-ti scriu un volum pe tema asta, ….din pacate…e cam pierdere de timp. Daca nu esti fiul sau fiica cui trebuie …nu are nimeni disponibilitate sa te asculte, nu poti sa faci nimic. In sistemul bugetar, daca ai prea multe idei esti categorisit drept IDIOT. Deci,…prefer sa tac si sa stau in banca mea, ca m-am ars de prea multe ori din cauza “atitudinii inadecvate” (adica initiativa, viziune propri, idei inovatoare si alte “ciudatenii”). Cred ca ti-ai dat seama, deja, ca lucrez la stat si chiar in domeniul asistentei sociale. Asa ca, ar trebui sa abandonam discutia asta, ca ne luptam cu morile de vant. Nu ne sta in putere sa schimbam nimic. Nimeni nu are nevoie de solutiile noastre. Hai sa ne vedem de treburile noastre, ca altfel o sa devenim niste frustrati si niste inadaptati. Ma ingrozesc in ce tara traim….of, Doamne! Si am doi copii…..

  4. Rroma Antica zice:

    Dragilor, oare ce au lasat in urma aceste generatii rrome in sutele de ani de „sclavie”?
    Acesti viermi rromi n-au fost sclavi in adev sens al cuvantului ci majoritatea erau liber sa faca ce vor ori lucrau ca slugi boieresti. Asta-i adevarul.
    Avem oare vreun Colosseum Rrom?

  5. Incepand din secolul XIV (cand apar pentru prima data in documentele vremii) si pana in 1856 tiganii au fost, intr-adevar, nu sclavi, ci robi. Te las pe tine sa distingi nuantele dintre cei doi termeni.

    Tiganii liberi erau nomazi si traiau din practicarea unor indeletniciri mai speciale, de la ghicit in ghioc pana la descantat. Majoritatea erau insa slugi la curtile boieruilor romani.

    Chestia cu Colosseum-ul rrom e o gluma, cred? E nedrept sa compari rromi cu o civilizatia de rangul Romei. Pe romani ii poti compara cu egiptenii, cu Grecia antica sau Imperiul Mongol daca vrei. Dar nu cu o etnie, oricare ar fi ea.

  6. ana zice:

    sunt de acord cu tine la problema rromilor, ar trebui facuta o triere in randul acestei minoritati. unii dintre ei se vor putea numi parinti, dar multi dintre ei nu. atunci solutia nu ramane decat cresterea lor in centre de plasament, le vor lipsi asa-zisa „dragoste” parinteasca, dar macar vor fi educati si scolarizati. sunt fundatii in italia sau franta care incearca sa se ocupe atat cat pot cu incluziunea rromilor, dar fara rezultate notabile. putini sunt cei care accepta sa isi duca copiii la scoala, sa lucreze etc.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s